Tu cum faci față situațiilor dificile?
Folkman și Lazarus (1984) defineau coping-ul ca pe un efortul cognitiv și comportamental prin care o persoană face față (reduce, stăpânește, tolerează) solicitările care îi depășesc resursele personale. Astfel, în fața unui examen dificil ne putem reduce teama spunând că succesul nu este atât de important sau ne putem pregăti prin muncă intensă. Reacția noastră variază în funcție de mecanismele de coping pe care le avem. 
Totodată, Lazarus diferențiază între coping-ul orientat spre rezolvarea de probleme (acționarea într-o manieră directă asupra problemei) sau coping-ul orientat spre reglarea emoțională (încercarea de reglare emoțională prin momente de liniște, monologuri, reinterpretări). Mecanisme de coping:
Coping activ: acțiuni concretePlanificare: orientarea gândirii către etapele de parcursEliminarea activităților concurente: Evitarea distragerii pentru a se putea orienta și concentra asupra problemeiReținerea de la acțiune: Opusul tendințelor impulsive, așteptarea momentului potrivit în care circumstanțele permit acțiunea Căutarea suportului social instrumental: persoana caută la ceilalți sfaturi, ajutor material informațiiCăutarea suportului social emoțional: persoana caută suport moral, căldură, înțelegere de la ceilalțiReinterpretare pozitivă: Tendința persoanei de a căuta beneficiile unei situații neplăcute/nedorite Acceptarea: presupune fie acceptarea faptului că nu mai este nimic d efăcut, fie acceptarea situației în vederea acționăriiNegarea: Ignorarea evenimentului, refuzul de a crede că problema existăDescărcare emoțională: Exprimarea emoțiilor negative produse de evenimentOrientarea spre religie: Persoana apelează la ajutor de la divinitate în momente dificilePasivitatea mentală: Implicarea în alte activități (filme, cărți, somn, sport) pentru a evita confruntarea cu problema Pasivitatea comportamentală: Reducerea/ abandonarea efortului pentru atingerea scopuluiRecurgerea la alcool sau medicamente: Persoana apelează la acool sau medicamente pentru a reduce disconfortul produs de situația respectivă. 
Este important de menționat că nu există mecanisme de coping bune sau rele, fiecare având utilitatea sa. De exemplu, este foarte util un coping activ (acțiuni concrete) în fața unui examen, pe când în cazul unei boli, ar putea fi mai utilă căutarea suportului social emoțional.